Despre orientarea sexuala a Maiei Sandu in opinia lui Corneliu Gandrabur.

Salut Cornel, iti scriu eu, adica Ea, stii ce de iti scriu? ca putini au onoarea asta, iti scriu pentru ca ai cam caca  dat-o-n bara. Cred ca dupa tine o sa ma gandesc serios la o rubrica de sfaturi pentru cei care o dau in bara, nu de alta dar asculta atent ce zic aici, sa stii ca am facut asta pentru oameni care au incurcat farfuriile mai tare decat tine.

Acum, tu ieri ai scris un articol. As pune link pe articol dar nu pot, si stii de ce nu pot? pentru ca ai sters articolul. Si nu e bine, nu e bine pentru ca atunci cand eram mici tii minte ce ne zicea mama cand spargeam ceva? ca trebuie sa ne asumam, nu sa ne prefacem ca nu s-a intamplat nimic dupa ce bagam cioburile repede-repede sub covor.

Bine, ideea principala de fapt era ca trebuie sa ne uitam sub picioare, idee care in viata urma sa ne sugereze ca inainte sa vorbesti gandesti, inainte sa scrii recitesti iar cand scrii ceva dragul meu, pai iti asumi. Mai ales daca te numesti blogger si nu iti scrii in jurnalul cu hello kitty inainte de culcare, mai ales daca stii ca ai macar si 4 cititori care intra constant. Fii atent la cuvantul asta – A-su-ma-re.
De aici si titlulul acestei postari, care este fix titlul pe care l-ai pus tu in ochii majoritatii. Sau ma rog, poate subtitlu – iar titlul era ceva de genul ” vreau sinucidere sociala si pentru asta atac pe cel putin doua teme dureroase – orientare sexuala si Maia Sandu.”

Bine, nu zic ca nu s-ar putea intampla oricui, cu totii mai zicem rah  tampenii cateodata si nu le gandim pana la capat, sincer iti zic ca daca as fi fost in situatia ta as fi facut acelasi lucru, as fi sters articolul repede-repede si m-as fi rugat ca nimeni sa nu fi dovedit sa-i faca print screen. Dar oooops.

Nu cred ca totusi as fi putut fi in locul tau, incercam sa empatizez. Si uite si print screen-ul. 

300+ de like-uri si cateva zeci de share-uri mai tarziu, ( undeva citisem ca ai zis ca ti s-a spart contul, sper, tare sper ca nu ai zis asta, nu stiu – nu dau cu pietre, subliniez doar) – si cateva ore mai tarziu, Cornel se hotaraste sa-si ceara scuze. Cu tot cu un textulet la pachet – dar va zic sincer ca nu am citit pentru ca avea sa-mi afecteze ceea ce urmeaza sa zic. O sa vin cu un update referitor la textulet. Fara link ca nu sunt generator de trafic pentru oameni care nu-si asuma.

De unde sa incep? Stiu, uite, o sa incep spunandu-ti ca sunt calificata pe scuze, damage control si imagine publica. Trebuia sa invat ceva util din mediul inconjurator la plictiseala si cativa ani mai tarziu chiar am devenit si calificata – dar destul despre mine, doar ma recomandam ca sa nu zici ca nu sunt persoana competenta pentru sfaturi.

Cornel, sincer iti spun ca nu ai ales cea mai buna metoda.
Noh, asta cu procedatul corect e generator de si mai multa ura. Sa iti ceri scuze de la toti – pentru ce? puiule, omul de la care ar trebui sa iti ceri scuze este chiar omul despre care ai scris. Bine, pe ea probabil o doare-n varful pantofului, dar cred ca intelegi ce zic aici.

Acum, o sa iti fac un mic ghid de iesire din cacat. Urmareste aici optiunile si ce ar trebui sa fi facut.

0. Undeva o sa trebuiasca sa strecori faptul ca nu ai recitit, ai postat pe fuga, ai scris in adrenalina sublima al inspirationalului divin  graba si fara sa recitesti cu ochi critic.

  1. Orice text este interpretabil. Orice vorba este interpretabila. Cu parere de rau inafara de ce a postat Cristian nu stiu ce ai mai scris, nu stiu cine esti.  Am inteles ca bloger, prin urmare ar trebui sa stii asta – si  repet – orice poate deveni interpretabil. Mai ales un text atat de suav despre orientare sexuala, coaie si sub cearceafuri. Deci cel mai usor pentru tine ar fi fost sa iti asumi subtil pozitia ” eu aveam in vedere un pic alt-ceva, dar dupa ce am vazut primele reactii am hotarat sa rescriu pentru a nu crea o imagine gresita asupra intentiei mele.”
  2. Dupa ce spui subtil ca poate nu ai fost inteles – poate nu te-ai exprimat corect, treci la pasul doi : lamurirea. Si aici vine vesnica si salvatoarea eticheta de PAMFLET. Mai adaugi pe alocuri cuvantul ironizare, putin sarcasm si poate, daca vrei, sugerezi ca loveai putin si in ignorantii care neaga drepturile minoritatilor sexuale – prin sarcasm fin desigur – si faci un terci despre cum ai vrut tu un text foarte profund pe care poate, poate nu l-ai scris asa cum il aveai in cap. Si asta pentru caaaaa….
  3. Pentru ca cu totii suntem oameni, si cu totii gresim. Punctul 3 e foarte si extrem de necesar, trebuie sa faci oamenii sa se identifice cu tine, sa empatizeze, dupa ce le-ai sugerat ca poate nu au citit destul de adanc textul DAR TOTUSI DIN VINA TA pentru ca nu ai stiut sa te exprimi asa cum poate ca ai fi vrut, pai dupa asta numaidecat trebuie sa faci apel la empatie, la greseli pe  care le facem cu totii,   dar  cu toate astea, si aici dramatic numaidecat subiniezi ca iti asumi. Bine, tu ai sters postarea, dar asta deja ai motivat-o in punctul 1 parca, deci acum zici ca ai facut o greseala, ca toti oameni, cu totii gresim, iti pare rau pentru impresie si mesajul gresit transmis, dupa care…
  4. Capul jos, regret si ” nu stiu ce a fost in capul meu”. Adica ne intoarcem putin la punctul 0 – urmareste aici putin firul logic – deci dupa ce zici ca a fost o greseala, ca (,) cu totii gresim si ca iti pare rau de faptul ca textul a transmis mesajul gresit, le amintesti putin oamenilor ca de fapt prima greseala – greseala capitala – a fost ca in toata hora aceea de emotii ( fii pregatit sa ai explicatie pentru starea de hora de emotii) nu ai recitit, nu te-ai uitat cu ochi critic la text,  nu ai verificat daca ai transmis mesajul corect.
  5.  si la sfarsit, da, aici vine partea cu scuze.                                                                          Stii cui? Maiei. Dupa ce subliniezi ca sigur pentru ea nu conteaza nici primul nici al doilea text, dar tu desi poate nu mereu de acord cu ceea ce zice si face totusi o respecti ca persoana si in nici un caz nu ai fi vrut sa ii aduci jigniri personale, iar pentru asta iti asumi greseala si iti ceri scuze. Dupa care – da – aici e momentul magic in care iti ceri scuze si oamenilor care ti-au transmis suav ca esti idiot, le spui ca meriti fiecare mesaj in parte pentru ca si tu ai fi reactionat fix-la-fel si ca, ghici ce? da, din nou iti ceri scuze.
  6. Bonus – la sfarsit reasiguri lumea ca pe viitor vei citi cu grija, vei reciti si vei evita publicarea textului ce poate fi interpretat sau nu e evidentiai drept a fi un pamflet, poti sa iti versi si putina apa rece in cap aruncand si un ” voi reconsidera si maniera mea de a pamfletiza, poate nu e abordarea care imi pune in valoare ideile.” Da, da, uneori trebuie sa faci oamenii sa creada ca ti-ai invatat lectia si sa-i programezi pe drumul bun.

Iar la sfarsit, in cateva saptamani vei-fi-ca-si-uitat pe tema asta. Postarea lui Cristi se va pierde undeva in negura facebookului, tu vei ramane cu articolul de scuze, oamenii o sa uite si o sa isi aminteasca poate-poate ca ai scris tu odata despre cum Maia Sandu e lesbiana dar a fost o incercare de pamflet nereusita – of, nu la tăți nii dat.

Sau nu. Pentru ca am consemnat si eu aici, si as face eu o gluma cu “ne-om intelege cumva” si cu ” daca ne pui o vorba buna la stii tu cine” dar ma abtin pentru ca nu vreau sa trebuiasca sa imi folosesc singura sfaturile de mai sus.

Serios, gadeste-te la ele, nu de alta dar asa sfaturi costa.

Si nu uitam – citim, iar daca nu suntem siguri trecem prin filtru ( filtrul meu de exemplu e Alex, dar nu ti-l dau, sunt geloasa de felul meu, gaseste-ti altul.) iar daca apasam Post, pai ne asumam.

Sau pur si simplu punem mentiunea  Pamflet la sfarsit, asta scoate din orice rahat.

Demonstrez.

 

Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


COMMENTS